Cetatea Histria este cel mai vechi oras din tara noastra. Descoperita in 1914 de istoricul roman Vasile Parvan, cetatea Histria a fost intemeiata in secolul al VII-lea i.Hr. de catre colonistii greci veniti din Milet. Schimburile comerciale intense, agricultura dezvoltata, precum si implicarea in viata politica a vremii au facut din cetate unul dintre cele mai prospere orase antice. Cetatea a fost supusa la numeroase schimbari – cucerirea de catre romani, apoi includerea orasului in statul dacic al lui Burebista, si apoi, din nou, stapanirea romana, Atacurile dese ale popoarelor migratoare, accentuate de efectele negative ale procesului de innisipare a vechiului golf al marii, au dus treptat la decaderea si abandonarea finala a cetatii in secolul al VII-lea d.Hr.
Adamclisi este locul unde se afla unul dintre cele mai importante monumente istorice din Dogrogea - Monumentul “Tropaeum Traiani” care este marturie a unuia dintre cele mai interesante capitole ale dainuirii populatiei autohtone pe aceste meleaguri, monumentul a fost ridicat intre anii 106-109 d.H. la comanda imparatului Traian pentru a celebra victoria romanilor asupra dacilor, ramanand in istorie ca una dintre cele mai sangeroase batalii.
Restaurat in intregime in anii ’70, monumentul se aseamana foarte bine Columnei lui Traian de la Roma, istoricii presupunand ca ele au fost realizate de acelasi arhitect – Apolodor din Damasc.
Capidava se ridică pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanţei dintre Hârşova şi Cernavodă, şoseaua care leagă localităţile trecând chiar pe lângă zidurile cetăţii. Fortificaţia are forma unui patrulater cu laturile lungi de la NV spre SE - 105m x 127m, cu ziduri groase de peste 2 m şi înalte de 5-6 m, cu 7 turnuri de peste 10 m, din care 3 turnuri dreptunghiulare, 2 turnuri în sfert de cerc şi 2 turnuri intermediare în formă de potcoavă (U), o poartă lată de 2,50 m situată pe latura de SE care făcea legătura cu restul teritoriului şi o ieşire strategică pe latura de SV a turnului dinspre Dunăre, unde era amenajat portul.
Cetatea Tomis - au trecut mai bine de 2500 de ani de când pe locul orasului Constanta de azi a fost intemeiata o asezare a navigatorilor si negustorilor greci veniti din orasul Milet (Asia Mica). Cea mai mare inflorire o cunoaste orasul cetate, care a capatat numele de Tomis, mai ales pe la mijlocul sec. I era noastra. Stapânirea romana asupra tinutului dintre Istros (Dunare) si Pontul Euxin (Marea Neagra), devenit provincie romana, ridica cetatea la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi. Dar infloritoarea cetate este pustiita de avari in anul 601. Câteva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului, se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat,in secolele urmatoare s-a dezvoltat Constanta. Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul.
Cetatea Callatis a apărut ca o colonie a Heracleoţilor la porunca unui oracol; aceştia au întemeiat-o când Amyntas se înstăpânează peste Macedonia. Spre deosebire de Histria şi Tomis care sunt colonii milesiene, Callatis este o colonie de origine doriană, întemeiată de grecii veniţi din Heracleea Pontică, ea însăşi ctitorie megariană. În sec. IV î.Hr. cetatea înregistrează o mare dezvoltare economică, social-politică, relevată atât de izvoarele scrise cât şi de descoperirile arheologice. Oraşul dispune de un teritoriu rural pe care îl exploatează, atelierele sale produc din plin şi se bucură de un regim democratic după modelul cetăţilor-state din sudul egeean, în special al Megarei. Se ridică puternicele ziduri care o apară dinspre uscat, se amenajează instalaţii portuare, se construiesc temple şi edificii publice.
|
