Cheile Dobrogei la aproximativ 45 km NV de Constanta, de-a lungul vaii Casimcea, reprezinta un obiectiv important din punct de vedere geologic, biologic si speologic. Peisajele sunt de o frumusete rara - santuri naturale si chei care brazdeaza malurile abrupte ale vaii, pesteri sapate in calcar din perioada jurasicului („La Adam” si „Pestera Liliecilor”) care adapostesc specii de plante deosebite, dar si descoperiri arheologice importante (resturi de unelte, vanat si chiar urme osteologice ale tipului de oameni care populau aceasta zona in epoca preistorica).

„Fântâniţa” Murfatlar situata la ieşirea din oraşul Murfatlar. Rezervaţia se înfăţişează sub forma unei pante relativ abrupte, calcaroase, brăzdată de văiugi, cu o flora şi fauna de interes deosebit.

Pădurea Comorova (Neptun) Între anii 1903-1906 au fost însămânţate la Comorova peste 5 ha de teren cu mai mult de un milion de puieţi de salcâmi, glădiţă, frasin, dud, caişi, castani, pruni, oţetari şi stejari. Peste 100 de ani, un pâlc dintre stejarii brumării plantaţi la începutul secolului XX – circa 60 de exemplare pe o suprafaţă de 1,2 ha, aflaţi la diferite vârste şi dimensiuni – a fost declarat rezervaţie naturală şi ocrotit de lege. Pădurea a fost populată spontan cu ţapi roşii şi căprioare, găinuşe şi cocoşi de munte, vulpi, iepuri, ulii şi alte animale.

Rezervaţia Naturală Pădurea Hagieni localizată pe partea stângă a şoselei Mangalia-Albeşti, Pădurea Hagieni reprezintă una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului natural dobrogean. Predominantă este pădurea naturală de tip submediteranean, cu balti si stepe pietroase, coaste şi râpe de calcar, pâlcuri de arbuşti spinoşi, luminişuri cu vegetaţie de stepă şi păduri umbroase de diferite esenţe.

Peştera Movile descoperita in 1986 langa Mangalia, este unică în lume pentru ecosistemul descoperit în interiorul ei, separat complet de mediul exterior timp de circa 5,5 milioane de ani. În total aici s-au descoperit 35 de specii complet noi care trăiesc într-un mediu foarte bogat în hidrogen sulfurat, cu o atmosferă foarte săracă de oxigen, dar bogată în dioxid de carbon şi metan.

Peştera Limanu aflată nu departe de bătrânul Callatis, într-un loc unde s-au întâlnit de mii de ani drumurile pescarilor cu ale corăbierilor, contrabandiştilor şi neguţătorilor. În afară de valoarea istorică, Peştera Limanu prezintă şi o deosebită importanţă speologică. Unii cercetători consideră că cel puţin o parte din galerii au fost în întregime săpate de om, în multe locuri fiind evidentă dăltuirea pereţilor. Datorita lipsei infiltraţiilor de apă de la suprafaţă, Peştera Limanu este complet lipsită de podoaba stalactitelor şi stalagmitelor. În afară de lilieci, în peşteră pot fi întâlnite întâmplător şi alte vertebrate: şerpi, broaşte ţestoase, vulpi, dihori.

Rezervatia de dune de la Agigea singurul habitat de dune marine conservat la litoralul românesc al Mării Negre, adăposteşte plante rare şi foarte rare, cum ar fi specia endemică ciucuşoara de nisip, cârcelul sau volbura de nisip. Dunele marine s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf marin situat la nord, unde astăzi se găseşte o parte a fostului lac Agigea. Dintre animalele ocrotite prin lege în rezervaţie se întâlneşte broasca-ţestoasă dobrogeană.

Acvatoriul litoral marin Vama Veche-2 Mai rezervatie stiintifica mixta, zoologica si botanica, in care se intalnesc numeroase exemplare din cele trei specii de delfini care traiesc in Marea Neagra: delfinul comun, marsuinul si afalinul. Este singura rezervatie submarina de pe litoralul Marii Negre.